Cand vorbim despre bolile vremurilor noastre auzim adesea ca totul tine de factorii genetici, un verdict care ne ingrijoreaza, pentru ca suna implacabil si nu ne lasa prea multe sanse de a ne feri de boli cronice grave si uneori chiar de deces prematur. Este adevarat ca genele sunt un aspect important in aparitia bolilor cronice, insa studii recente si cercetari ale medicilor din intreaga lume vin cu o raza de speranta si ne arata ca alimentatia ne poate permite sa ne modificam predispozitia genetica.
Iar Nohelani Graf, de la ABC15 Arizona, a stat de vorba cu dr. Shad Marvasti, unul dintre cei mai renumiti experti in sanatate publica, boli cronice, medicina bazata pe stilul de viata, diabet, stimularea imunitatii, alimentatia ca medicament, medicina preventiva si integrativa, despre posibilitatea pe care o avem de a schimba expresia genetica prin alimentatie, astfel incat sa fim mai putin susceptibili sa dezvoltam unele boli actuale, chiar daca am fi tentati sa spunem ca avem o predispozitie genetica spre acestea.
Cand vorbim despre o predispozitie genetica – de pilda atunci cand spunem “am cazuri de cancer in familie”… Nu putem ignora complet acest lucru, nu-i asa?
Dr. S.M. Desigur, exista in mod cert un risc asociat cu anumite boli genetice si chiar cu boli actuale astazi, precum cancerul, diabetul, bolile de inima. Ele se pot transmite in familie, insa realitatea este ca desi genele fac parte din ecuatie – mai ales din perspectiva riscurilor – ele nu sunt totul si nu sunt nici macar marea majoritate a factorilor care determina aparitia unor boli. Genele nu reprezinta destinul nostru! In cele mai multe cazuri aceste boli cronice sunt conditionate de codul postal, nu de codul genetic, iar felul in care ne traim vietile este mai important decat genetica.
Asadar, comportamentele sociale sunt cele care determina mai degraba starea de sanatate – unde locuim, unde lucram, unde ne jucam, tipul de relatii pe care le avem, felul in care ne adaptam la stres si mancarea pe care o consumam, care este esentiala pentru a determina daca vom fi bolnavi sau daca vom fi sanatosi, daca vom avea o viata sanatoasa mai idelungata, sau o viata mai scurta marcata de boli si afectiuni diverse.
– Ati avut in randul pacientilor persoane care au putut sa isi modifice diagnosticul si prognosticul, ca urmare a schimbarilor facute in dieta?
Dr. S.M. Absolut, iar ceea ce invatam din acest nou domeniu al epigeneticii este ca tot ceea ce facem, de la felul in care ne traim viata si cat de activi suntem, pana la ceea ce mancam poate schimba expresia genetica in bine sau in rau.
Epigenetica este studiul felului in care comportamentele si mediul schimba modul in care functioneaza genele. Ele sunt reversibile. Nu se schimba ADN-ul, ci se schimba modul in care organismul citeste o secventa de ADN.
EPI inseamna “deasupra si dincolo de gene”. Ne putem gandi la gene ca la un echipament hardware de computer. De asemenea, putem considera nivelul de activitate fizica, tipul de relatii pe care le avem, lucrurile la care suntem expusi din perspectiva stresului sau traumei, si alimentele pe care le mancam, ca fiind software-ul, sau imputuri epigenetice.
Astfel, poti lucra cu un software bun, care iti va optimiza hardware-ul – functionarea computerului sau a corpului – si care te poate upgrada, sau poti avea ghinionul sa intri in contact cu un malware sau un soft prost – ca un virus, de pilda – care te poate afecta.
Daca discutam din perspectiva alimentatiei, numim aceasta stiinta nutrigenomica. Ceea ce mancam poate actiona ca un semnal mesager, iar daca avem o dieta americana standard – cu peste 75% mancare procesata – acest tip de dieta activeaza genele pro-cancer, genele pro-boli de inima, genele pro-dementa. In schimb, atunci cand evitam aceasta dieta si facem opusul, putem anihila aceste gene si putem activa genele protectoare.
– Putem vorbi despre o rescriere a codului corpului nostru? Si daca da, despre ce perioada de timp vorbim? E nevoie de cativa ani?
Dr. S.M. Aceasta este partea cu adevarat uimitoare: nu vorbim despre ani, ci despre zile si saptamani. Putem avea parte de schimbari ale expresiei genelor chiar si in 21 de zile, iar mii de gene se pot schimba in numai 28 de zile, doar prin modificarea dietei.
Un aspect extrem de important este ca papilele gustative se transforma aproximativ o data la 21 de zile, iar in acelasi interval de timp in care papilele se transforma si se obisnuiesc cu o dieta noua, organismul va resimti si el schimbari.
Oamenii care poftesc mereu la dulciuri, de pilda, si care au o cantitate foarte mare de zahar in dieta sub tot felul de forme – chiar si adaugat in sute de alimente procesate – pot evita aceste alimente timp de 21 de zile, iar dupa ce papilele gustative se transforma si vor incerca sa manance acel dulce sau acel aliment procesat, vor constata ca nu simt decat zahar pur, ceea ce ii va dezgusta.
– Practic asta ar insemna sa revenim efectiv la alimentele reale si pure.
Dr. S.M. Da, incepi cu alimente reale si practic faci asta pentru cel putin 21 de zile, facand eforturi sa rezisti tentatiilor. Dupa aceste 21 de zile, lucrurile vor incepe sa se schimbe si vei simti si tu aceste schimbari. Am avut pacienti care au inceput sa simta mai multa energie si o stare de spirit mai buna.
Nu e deloc de mirare ca dieta este factorul de risc numarul 1 la nivel mondial pentru boli prevenibile grave, care uneori pot duce si la decese premature.
Ce spun studiile?
Si nu doar expertii in sanatate publica, ca dr. Shad, sustin aceste adevaruri, ci studiile din ultima vreme vin sa sublinieze realitatea din spatele acestor informatii pretioase.
Studiile sugereaza, de pilda, ca o dieta bogata in grasimi saturate poate afecta genele care regleaza nivelurile de colesterol, iar o dieta bogata in carbohidrati simpli poate afecta genele care controleaza nivelurile de zahar din sange.
Pe de alta parte, o dieta bogata in legume, fructe, cereale integrale si proteine slabe poate modifica expresia genelor implicate in inflamatie, oxidare si metabolism. De asemenea, s-a constatat ca o dieta sanatoasa poate afecta expresia genelor implicate in dezvoltarea bolilor cronice, cum ar fi cancerul si bolile de inima.
Cu toate acestea, modificarile genetice produse de dieta sunt in general temporare si pot fi sustinute doar prin schimbari de lunga durata ale dietei si stilului de viata. In plus, revenirea la alimentatia anterioara poate anula efectele obtinute printr-o dieta sanatoasa.
In plus, este important sa se tina cont si de alti factori de mediu si stil de viata in determinarea riscului de dezvoltare a bolilor.
Sursa imagini: freepik.com
