Ne ducem existenta in online – lumea virtuala ce ne fura din realitate
Traim in era intalnirilor virtuale, visam sa avem 1000 de prieteni pe Facebook, ne dorim sa fim populari in acest mediu care ne-a invadat parca atat de firesc viata, transformandu-se in a doua realitate.
E important sa vezi aprecierea oamenilor pe care ii cunosti dar de cand retelele de socializare si-au facut loc in programul nostru zilnic aprecierea o contorizam mai mult in like-uri. S-a creat o falsa perceptie cum ca ar exista astfel un contact real cu persoanele cu care am impartit momente de-a lungul timpului.
LOGOUT is the hardest button to click.
Un comment, un like, un smiley nu trebuie si de fapt, nu au cum sa inlocuiasca o imbratisare, un zambet, o discutie reala. Am ajuns sa ne lipsim de aceste lucruri fara prea mari remuscari pentru ca : Tinem legatura online. Suntem toti online in lumea virtuala care ne mananca atat de mult timp.
Am invatat sa ne multumim cu putin, cu o farama de realitate. Asta ne salveaza intr-adevar ceva timp dar nu ne ofera satisfactia adevarata a intalnirii cu cineva drag.
In lumea virtuala florile nu sunt parfumate, in realitate da
Sa nu ma intelegeti gresit, nu sunt impotriva mediului online in ceea ce priveste socializarea, e imposibil uneori sa mai tii legatura altfel decat prin YM, Facebook , Twitter etc. cu persoane care sunt departe – ar mai fi si varianta apelului telefonic, dar aceasta poate fi mai costisitoare si e aproape la fel de impersonala.
Distanta poate justifica alegerea mediului online pentru comunicare dar absolut niciodata un e-mail, o discutie pe YM, FB, un twit si nici macar un video-call nu poate egala ca intensitate si calitate o intalnire fata in fata. O privire, o atingere, parfumul unei persoane, un zambet in coltul gurii, un gest discret nu se pot vedea pe un monitor sau simti la telefon.
Amintiri create in lumea virtuala? In realitate nu sunt prea multe…
Discutiile online sau la telefon se transforma de prea putine ori in amintiri si oare nu asta ne dorim, sa memoram clipele placute cat mai mult, cat mai viu? Clipele petrecute cu prietenii, cu familia, intalnirile cu persoana iubita, intalnirea accidentala cu un fost coleg de liceu in autobuz sunt momente care ne creeaza emotii puternice, memorabile. Transformam toate acestea in amintiri.
Lumea virtuala – o realitate incompleta
De ce e important sa ne pastram vie relatia cu realitatea? Cu oamenii din jurul nostru? Pentru ca oricat de familiar ni s-ar parea profilul unui prieten de pe FB, oricat de multe ni se pare ca stim si putem afla din ceea ce posteaza pe diferite site-uri de socializare, adevarata personalitate nu se dezvaluie doar in niste cuvinte tastate ..
Trebuie sa vezi privirea unui prieten ca sa stii ca e sincer cu tine, trebuie sa auzi rasul lui ca sa stii ca gluma facuta de tine a fost chiar amuzanta. Lumea virtuala e o masca pe care e interesant si amuzant sa o purtam din cand in cand, dar fiind o masca ascunde multe despre noi.
Sa nu ne pierdem intr-un univers incomplet, in care mintea noastra creioneaza ce nu poate vedea sau auzi.
Sunt intru totul de acord cu tine!
Dar tin sa precizez ca uneori e mai usor sa expimi prin scris trairi, sentimente, tocmai pt asta sunt scrisorile, care si-au pierdut de mult din valoare. Acum primim prin posta reclame si facturi. 🙁
Lumea virtuala te poate ajuta in multe situatii atata timp cat nu devine o dependenta si nu uitam sa traim si in lumea reala.
Din pacate pentru multi lumea virtuala a devenit deja dependenta- ma refer in principal aici la dependenta de retele sociale. In acest moment avem de-a face cu o problema vizibila care afecteaza din ce in ce mai multe persoane. Important e sa recunoastem pericolul si sa gasim o solutie cat mai repede.
Ioio, in scris poti exprima mai usor cuvinte, nu si sentimente…
Si acele „multe situatii” in care te poate ajuta „lumea virtuala” sunt cu totul superficiale (sa mai afli cate ceva despre diversi cunoscuti, eventual mai rezolvi lucruri care tin de locul de munca, etc), ceea ce nu prea are de-aface cu postarea autorului.
Foarte frumos spus: „lumea virtuala este o masca”
Din ce in ce mai multi se regasesc doar in lumea virtuala, in cea reala simtindu-se pierduti…
Cat se poate de trist, dar adevarat…
„Like” pt. articol! 😉
Merci de „Like” Alina 😛
Buna Dandanache, recunosc ca demulte ori bat campii. Totusi raman la ideea mea ca poti explica ce simti cuiva chiar si in scris, da, cu ajutorul cuvintelor.
Presupun ca ai si tu pe cineva plecat in afara tarii vreo ruda, un prieten si vrei sa stii mai multe, nu doar sa te uiti la poze pe retelele de socializare. Eu incerc sa vb de latura ce se apropie mai mult de partea reala a virtualitatii :P, de persoane dragi nu de cunostinte sau prieteni virtuali.
Internetul iti permite sa diminuezi departarea, sa auzi si sa privesti o persoana chiar dc nu o poti atinge.
daca s-ar ajunge la o tehnologie in care tu ca si persoana sa fi transpus in lumea virtuala cu ajutorul unei casti/ guler electronic si ai simti cu adevarat ceea ce simti in lumea reala va asigur ca peste 90% din populatia Terrei ar petrece mai mult timp in lumea virtuala decat in lumea reala