Ca multe altele pe aceasta lume, cascatul ramane o enigma atunci cand vine vorba de a-i depista cauzele. Faptul ca originile sale au ramas necunoscute si pana astazi ne poate frapa daca ne gandim ca traversam epoca marilor progrese stiintifice. Acum mai multa vreme se credea ca prin cascat creste cantitatea de oxigen din sange.
Aceasta teorie a fost demontata, insa, demonstrandu-se exact contrariul ei. Cascatul reduce, asadar, cantitatea de oxigen inspirat. Alte ipoteze privind cauzele cascatului includ starea de anxietate sau lipsa odihnei pe care am resimti-o la un moment dat. De asemenea, se crede ca plictiseala poate declansa aceasta alerta a organismului pe care o numim cascat.
Ei bine, daca pana acum te-ai plictisit si iti scapa vreun cascat, afla ca exista studii recente care iti dovedesc alte informatii decat cele de mai sus imprumutate din ceea ce se numeste psihologia populara. Iti vom arata mai departe ca, daca se intampla sa casti in fata acestui articol, motivele (dar si beneficiile…) sunt altele decat plictiseala, anxietatea sau oboseala.
7 adevaruri despre cascat… care (nu) te vor face sa casti
1. Cascatul regleaza temperatura creierului
Cercetari mai amanuntite dezvoltate de doctorii de la Universitatea din Princeton arata ca acest reflex al cascatului se dovedeste a fi un mecanism de control al corpului uman cu rol de reglator al temperaturii creierului. Experimentele dezvoltate pe mai multe esantioane de voluntari au demonstrat ca tindem sa cascam mai mult iarna decat in anotimpul calduros.
Cercetatorii americani adauga la aceasta concluzie si faptul ca reflexul de a casca raceste creierul. Studii aprofundate arata ca oamenii care au tinut un pachet de gheata pe frunte nu au avut tendinta de a casca, in timp ce aceia care tineau obiecte calde pe frunte s-au molipsit de la ceilalti.
Ceea ce revine la a spune ca, atunci cand iei o gura de aer proaspat in timpul iernii, nu faci altceva decat sa oferi creierului o portie zdravana de santate. In felul acesta, schimbul de aer cu mediul extern are efect de regenerare asupra creierului.
2. Cascatul imbunatateste capacitatea mentala de receptie a informatiilor
Potrivit ipotezei lansate de un grup de cercetatori de la Universitatea Albany din New York, cascatul imbunatateste capacitatea mentala de receptie a informatiilor, ajutand, astfel, la cresterea nivelului de atentie. Cu alte cuvinte, daca vei casca in fata acestui articol, beneficiul direct va fi acela ca, cu fiecare cascat „comis”, vei fi mai atent la ce iti vom spune mai departe.
Trebuie sa stii ca creierul consuma 1/3 din caloriile ingerate de un om, in acest fel generand astfel caldura si provocand somnolenta. Atunci cand casti, contracarezi acest efect.
3. Prin cascat reduci hipertensiunea arteriala si anxietatea
Cercetatorii de la Institutul de Neurologie din Londra se refera la actul cascatului ca la unul dintre cele mai puternie unelte de intensificare neuronala. Cascatul este utilizat de multa vreme in terapia vocii, constituind un mijloc de reducere a hipertensiunii arteriale si a anxietatii.
4. Cascatul induce o activitate neuronala unica in zonele creierului legate de constiinta sociala si sentimentele de empatie
Cercetari recente bazate pe scanarea creierului au aratat faptul ca prin cascat este indusa o activitate neuronala unica in acele zone ale creierului legate direct de generarea constiintei sociale si crearea sentimentelor de empatie. Precuneusul este una dintre aceste zone, reprezentand o mica structura ascunsa in cutele lobului parietal. Se pare ca joaca un rol central in constiinta, autoreflectie si refacerea memoriei.
Precuneusul este, totodata, si una dintre zonele cele mai atinse de afectiunile batranetii si de problemele de deficit de atentie. Or, aceasta inseamna ca putem intari aceasta parte a creierului printr-un simplu cascat. Pentru ca a fost asociat cu sistemul neuron-oglinda din creier – sistem prin care rezonam cu sentimentele si comportamentele altora – cascatul ajuta la intensificarea constiintei sociale, compasiunii, fiind de real ajutor si pentru o comunicare eficienta.
5. Experienta cascatului implica numeroase neurochimicale, regland astfel senzualitatea, placerea si relatiile dintre indivizi
Dopamina este una dintre neurochimicalele care sunt implicate in experienta cascatului, ea activand producerea de oxitacina in hipotalamus si hipocamp – zone esentiale in ceea ce priveste activarea memoriei, controlul voluntar si reglarea temperaturii. Totodata, acesti neurotransmitatori au rolul de a regla placerea, senzualitatea si relatiile dintre indivizi.
6. Primul cascat la oameni are loc in a 11-a saptamana dupa concepere
Actul de a casca, sustin oamenii de stiinta, este comun tuturor vertebratelor, la fel ca tusea, clipitul si respiratia. Oamenii casca dinainte de a se naste, tehnicile moderne demonstrand ca bebelusii casca din burtica mamei, inca din a 11-a saptamana de la conceptie.
7. Oamenii orbi casca mai mult atunci cand aud o inregistrare cu cineva care casca
Actul cascatului dureaza doar 6 secunde, fiind unul contagios. In cazul oamenilor orbi acest efect de molipsire se activeaza atunci cand ei aud o inregistrare cu cineva care casca.
Adevarul despre cascat: ce se intampla daca acest reflex este in exces sau absent?
Cascatul excesiv poate trada anumite probleme de sanatate. Absenta cascatului aduce cu sine, de asemenea, niste semne de intrebare. In primul caz, urmatoarele 7 sunt problemele de sanatate semnalate de cascatul excesiv:
- anemia
- lipsa de magneziu
- boli cardiace
- boli pulmonare
- boli ale sistemului nervos central
- migrene
- muschi tensionati
In al doilea caz, lipsa cascatului la bebelusi, de pilda, poate indica un diagnostic de autism sau alte probleme de natura neurologica. Desi cascatul nu este neaparat unul contagios pentru copiii de pana la varsta de 4 ani, totusi un copil diagnosticat cu autism nu va imita niciodata cascatul. De asemenea, cascatul este mai putin molipsitor la bolnavii psihici.
In orice caz, acest caracter molipsitor al cascatului are origini pur emotionale, el fiind un instinct primar care ajuta oamenii sa se apropie unul de altul. Asa se explica de ce la persoanele afectate psihic si neurologic cascatul nu este ceva contagios.
Daca ai cascat de mai multe ori pe parcusul lecturarii acestui articol, cu siguranta nu faci parte din aceasta ultima categorie descrisa. Poate ar trebui, totusi, sa iei aminte la afectiunile semnalate de cascatul excesiv pentru a sti din timp util ce problema de sanatate intampini (daca este cazul)! 🙂
